ECHIPA

FĂRĂ
SCURTĂTURI.

Ajungem departe

RADU MIHAIU

În nici 4 ani, multe s-au schimbat. Cu siguranță ați întâlnit șantierele noastre în drumul vostru prin sector. 120 de străzi modernizate, 429 de blocuri reabilitate, 55 de corpuri de școli modernizate la standarde europene, o creșă și 5 grădinițe construite de la zero, 16 parcuri refăcute, transformarea unei gropi de gunoi în noul Parc natural Sticlăriei, ecologizarea lacurilor din sector etc. Le puteți vedea cu ochii voștri aici, dar și în realitate. Sunt peste 1.000 de proiecte îndeplinite. Fără scurtături, fără „merge și așa” și fără compromisuri. Atunci când urmărești transformarea în bine a comunității, faci ca lucrurile să reziste pentru generații. Sunt peste 1.000 de fapte pe bune, plănuite așezat, muncite temeinic. Fără scurtături și fără căi ocolite. Pentru că am urmărit o strategie clară de la început – investițiile sunt singurul drum corect pentru dezvoltarea, bunăstarea și modernizarea sectorului. Investiții în școli, blocuri, străzi, parcuri și în proiecte ample de regenerare urbană a zonelor cu potențial de dezvoltare. Investițiile sunt cheia prin care recuperăm anii pierduți și decalajul față de multe capitale europene. Cu ambiție și un plan coerent, punem în valoare potențialul enorm pe care-l avem. Sectorul nostru nu e un simplu punct pe harta Bucureștiului. Aici avem cartiere martore a istoriei orașului și identității noastre, cum este, de exemplu, Moșilor Vechi. Avem clădiri înscrise în patrimoniul național, cum sunt Oborul sau Moara lui Assan. Avem cea mai mare resursă naturală – Salba de lacuri. Avem spații verzi transformate în gropi de gunoi, pe care le expropriem pentru a face noi parcuri. Acestea din urmă sunt proiecte în plină derulare, care ne transformă orașul într-unul în care să ne facă plăcere să trăim, să muncim și să ne creștem copiii. Sunt proiecte de lungă durată, ce merită duse până la capăt, până ajungem unde trebuie: o destinație fanion în această parte a Europei.
Schimbarea a confirmat. Se vede și-n cele 1.000 de fapte pe bune. Mai sunt multe de făcut, însă Sectorul 2 e pe un drum corect. Iar acum trece la o nouă etapă. Trebuie doar să meargă înainte, fără scurtături și fără căi ocolite. Te invit să descoperi viziunea de transformare a orașului pentru următorii 10 ani.

MARIUS PELLEGRINI

În acest mandat ne-am consolidat poziția de lideri ai condițiilor de învățământ. Avem cele mai bune școli din țară, însă nu ne oprim aici. Obiectivul nostru e să transformăm modul în care copiii resimt școala. Să nu mai fie locul unde se duc de nevoie, pentru că trebuie, ci să vină cu entuziasm la clasă.
Asta presupune să aibă dotările necesare pentru ore interactive. Să beneficieze de terenuri de sport pe care nu-și julesc genunchii. Să-i aștepte un mediu plăcut în curte sau în clasă. Să aibă acces la programe extrașcolare care să le trezească interesul.
Însă, cel mai important pe termen lung e să dezvoltăm comunități în jurul școlilor. Pentru că așa ne asigurăm că prin implicarea părinților și profesorilor, vom avea mereu mecanisme prin care să facem din ce în ce mai bine pentru copii.
De aceea construim creșe, grădinițe și școli noi. Avem ambiţia de a nu mai avea niciun cartier din Sectorul 2 fără şcoală, inclusiv în zonele unde a crescut densitatea rezidenţială – şi facem asta implicând cu responsabilitate şi mediul privat acolo unde apar cartiere noi.

ELENA TUDOSE

Prea mult timp capitala a țintit prea jos. Însă așa cum bucureștenii în viața lor privată performează în tot soiul de domenii, așa și orașul ar trebui să se ridice la așteptările lor.

Am inclus Sectorul 2 în Misiunea Uniunii Europene: 100 orașe neutre climatic până în 2030. Suntem una dintre cele trei comunități din România parte din acest plan ambițios. La prima vedere poate părea fantasmagoric, însă atunci când drumul îți e clar capeți viteză în tot ceea ce faci.

Nu e nimic ieșit din comun să țintim către un sector în care să respirăm aer mai curat, să facem mişcare în aer liber, să avem mai mult spaţiu verde, să folosim surse nepoluante de energie. Toate acestea sunt importante dacă vrem ca generaţia viitoare să aibă un mediu de viaţă mai sănătos.

Am direcționat cu prioritate investiţii către proiecte care urmăresc aceste obiective. Am reabilitat sute de blocuri. Am crescut calitatea spațiilor verzi pentru zeci de hectare, dar am și extins suprafața totală. Azi reciclăm de 10 ori mai mult, iar din gunoiul menajer reușim să deviem de la groapă până la 50% din el.

Toate acestea se adună și va rezulta un oraș mai bun pe care să-l lăsăm generațiilor care vin din urmă.

ANDA BADEA

În acest mandat ne-am consolidat poziția de lideri a condițiilor de învățământ. Avem cele mai bune școli din țară, însă nu ne oprim aici. Obiectivul nostru e să transformăm modul în care copiii resimt școala. Să nu mai fie locul unde se duc de nevoie, pentru că trebuie, ci să vină cu entuziasm la clasă.

Asta presupune să aibă dotările necesare pentru ore interactive. Să beneficieze de terenuri de sport pe care nu-și julesc genunchii. Să-i aștepte un mediu plăcut în curte sau în clasă. Să aibă acces la programe extrașcolare care să le trezească interesul.

Însă cel mai important pe termen lung e să dezvoltăm comunități în jurul școlilor. Pentru că așa ne asigurăm că prin implicarea părinților, profesorilor vom avea mereu mecanisme prin care să facem din ce în ce mai bine pentru copii.

De aceea construim creșe, grădinițe și școli noi. Avem ambiţia de a nu mai avea niciun cartier din Sectorul 2 fără şcoală, inclusiv în zonele unde a crescut densitatea rezidenţială – şi facem asta implicând cu responsabilitate şi mediul privat acolo unde apar cartiere noi.

IONUȚ CUCOTIEȘ

Administrația publică trebuie să răspundă nevoilor actuale ale cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât vorbim de o eră în care tehnologia ne oferă atâtea beneficii și oportunități de a ne simplifica viețile, de a reduce birocrația și de a eficientiza munca funcționarilor publici. În acest mandat s-au atras fonduri europene consistente pentru digitalizarea serviciilor publice, dar și pentru coerența fluxurilor interne ale instituției. Investițiile făcute au și un impact direct asupra creșterii calității muncii angajaților. Acum funcționarii publici nu își dedică timpul integral transpunerii de documentații în tone de dosare, ci câștigă timp să se ocupe de lucruri mult mai importante pentru cetățeni. Acum relația cu Asociațiile de proprietari este digitalizată, ceea ce se traduce în câștig de timp, informarea și actualizarea constantă a membrilor asociațiilor. Reprezentanții acestora nu mai au de ce să bată drumuri inutil până la Primărie. La fel și persoanele cu dizabilități sau cei aflați în risc de sărăcie sau marginalizare – nu mai au motive să se deplasezei inutil pentru depuneri de documente ca să beneficieze de servicii sociale. DGASPC Sector 2 oferă acces simplu la servicii digitale. În plus, Sectorul 2 este singura administrație ce a adoptat bune practici din mediul privat – sistemul easybox. Acum oamenii nu mai sunt nevoiți să-și ia o zi de concediu pentru a-și rezolva o problemă minoră.Vă puteți ridica documentele la orice oră, accesul este 24/7. S-au făcut pași importanți, dar avem foarte mult de recuperat până ajungem o administrație flexibilă și accesibilă, adaptată vremurilor actuale.

ANGEL CROITORU

O comunitate sănătoasă nu-și lasă oamenii să cadă printre crăpături. Chiar dacă suntem un oraș bogat, cu un PIB regional ce depășește multe capitale europene, mai există printre noi persoane care se găsesc în situații vulnerabile.
Din acest mandat am schimbat filosofia pe ce înseamnă “plasa de siguranță”, pe care trebuie să o asigurăm tuturor. Am trecut de la tratarea simptomelor spre tratarea cauzelor. Iar eforturile noastre s-au concentrat pe sprijinirea persoanelor cu risc direct în comunitate, în locul instituționalizării.
Am pus accentul pe creșterea accesului la școală și combaterea abandonului prin programe de educație remedială în zonele urbane marginalizate. Am reorganizat serviciile de asistență socială pentru a întări componenta de management de caz, care să ajute țintit, la nivel de familie. Am oferit sprijin pentru locuire decentă. Am deschis o clinică socială stomatologică.
Totul pentru a ne atinge scopul final: prevenirea riscului și reintegrarea persoanelor marginalizate în comunitate.

MIHAI VÎJÎIAC

În Sectorul 2 se găsesc toate esențele Bucureștiului – de la clădiri iconice de patrimoniu, precum Foișorul de Foc, până la coloșii de metal din centrul de business al capitalei. De la cartiere istorice cu renume până la “după blocurile gri”, unde s-a născut hip-hopul românesc. De la restaurante de ”fine dining” până la faimoșii mici de Obor. Toate sunt la noi și fac din Sectorul 2 un București în miniatură.
Avem un potențial enorm cu micro-comunități vibrante, care se dezvoltă în cartiere, însă fiecare în colțișorul lor. Nu folosim orașul nici pe un sfert din cât am putea.
De aceea am pornit transformarea cartierelor precum Oborul, Centrul Istoric și nu numai. Ne dorim ca spațiul urban să lege aceste comunități care ne duc înainte. Să încurajeze micii antreprenori să se extindă. Să ne invite pe toți să redescoperim orașul.
Oraşul modern nu are bariere sau graniţe de sector, el creşte organic şi echilibrat pentru toţi cetăţenii săi. Şi vom arăta că suntem motorul acestei transformări în Capitală.

ANDREI PANAITESCU

În Sectorul 2 se găsesc toate esențele Bucureștiului – de la clădiri iconice de patrimoniu precum Foișorul de Foc până la coloșii de metal din centrul de business al capitalei. De la cartiere istorice cu renume până după blocurile gri de unde s-a născut hip-hopul românesc. De la restaurante de ”fine dining” până la mai faimoșii mici de Obor. Toate sunt la noi și fac din Sectorul 2 un București în miniatură.

Avem un potențial enorm cu micro-comunități vibrante care se dezvoltă în cartiere, însă fiecare în colțișorul lor. Nu folosim orașul nici pe un sfert din cât am putea.

De aceea am pornit transformarea cartierelor precum Oborul, Centrul Istoric și nu numai. Ne dorim ca spațiul urban să lege aceste comunități care ne duc înainte. Să încurajeze micii antreprenori să se extindă. Să ne invite pe toți să redescoperim orașul.

Oraşul modern nu are bariere sau graniţe de sector, el creşte organic şi echilibrat pentru toţi cetăţenii săi. Şi vom arăta că suntem motorul acestei transformări în Capitală.

SILVIU MATEI

Niciun oraș care se respectă nu-și abandonează lacurile și râurile. Așa cum era salba de lacuri din Sectorul 2.
Toate administrațiile anterioare au avut planuri pentru râul Colentina. Însă toate au renunțat înainte să se apuce. Adevărul e că munții de gunoaie, care existau pe malurile lacurilor, te făceau să te iei cu mâinile de cap. Însă noi nu am renunțat.
Am scos 70.000 de tone de gunoi din lacuri. Am revitalizat parcurile mici și medii de pe traseul râului Colentina. Anul acesta începem și parcul Plumbuita, cel mai mare din Sectorul 2. Iar toate acestea se vor lega prin amenajarea pentru care am pornit concursul de soluții și care ne va da la final ceea ce noi numim: Coridorul Verde Colentina.
O infrastructură verde-albastră sănătoasă nu va fi doar o promenadă, unde să ne petrecem timpul liber cu familia. Ci va o sursă excelentă de aer curat, de care ducem lipsă în București.

DRAGOȘ LUNGEANU

Orașul trebuie să fie mai mult decât locul unde locuiești, muncești sau studiezi. Are nevoie de o viață vibrantă, cu multe facilități și opțiuni ce ne îmbogățesc și îmbunătățesc viața cotidiană. De festivaluri atractive și evenimente pentru toate gusturile și toate generațiile, ce îmbogățesc comunitatea. Un răspuns concret au fost proiectele culturale, de mediu, educație și sociale, finanțate pe legea 350 și OG 51. Avem nevoie să extindem și mai mult parteneriatele cu reprezentanții societății civile și să întărim colaborarea cu Univ. de Teatru și Film (UNATC). Ei știu foarte bine nevoile și noile tendințe, dar și modul în care pătrundem cu arta și cultura în cartiere – de la festivaluri de film și teatru, până la cele de artă digitală și urbană. S-au făcut schimbări majore – de la bâlciurile din mandatele anterioare, la evenimente profesionist realizate – LightsON, Asia Fest, Kinodiseea etc. De asemenea, Primăria nu mai e o instituție rigidă. Și-a deschis porțile pentru studenții de la sculptură, liceeni campioni la robotică, pentru Consiliul Elevilor. E nevoie, pe mai departe, de o implicare activă de susținere a potențialului de dezvoltare a elevilor, prin facilitarea de evenimente antrenante, care să răspundă nevoilor noilor generații. Un capitol la care mai avem de insistat rămâne adoptarea unui stil de viață sănătos– practicarea sportului în rândul tinerilor. S-au făcut investiții majore – amenajarea de terenuri de sport în parcuri, reabilitarea sălilor de sport și investiția de 20 mil. lei în vouchere sportive. Mai avem mult de lucrat la crearea de competiții sportive, prin care să încurajăm spiritul competitiv, munca în echipă și performanța acestora.

CRISTIAN NĂSTĂSESCU

Am început tranziția către un oraș, în care oamenii să nu mai simtă nevoia să folosească mașina personală pe post de armură contra orașului. Iar asta implică multe schimbări. De la creșterea calității domeniului public și a transportului în comun până la reducerea numărului de mașini.
Suntem unici, în felul nostru. Suntem singura capitală europeană, în care avem mai multe mașini decât oameni. Iar an de an numărul lor crește. E o statistică ce a făcut administrațiile anterioare să se predea. ”Revoluția în trafic” nu a fost mai mult decât un slogan mincinos.
Am luat decizii dificile în acest mandat, căci dacă erau ușoare se luau acum 20 de ani. Peste 110 kilometri de trotuare eliberate ce au supărat mulți șoferi. Zeci de străzi transformate în sens uni,c care au debusolat temporar traseele obișnuite. Sute de șantiere care au deranjat. Însă trebuie să păstrăm direcția pentru a depăși cu bine această tranziție.
Pentru că lupta noastră nu e împotriva mașinilor, ci este pentru un oraș prietenos cu oamenii în primul rând.

MATEI PREDESCU

Lucrurile temeinice se fac “fără scurtături”. Zeci de ani România a alergat să recupereze decalajele față de restul Europei, iar asta în multe cazuri a dus și la proiecte copiate pe nemestecate. Iar uneori piesele nu s-au potrivit.
Sigur că ne inspirăm în continuare din diverse modele. Sigur că importăm idei nu doar din Europa, ci și din alte orașe din România. Însă testăm serios înainte să le aplicăm la modul general. Ba mai mult, am obținut inclusiv finanțare europeană pentru a pilota soluții sustenabile de înverzire a grădinilor de bloc, amenajări practice pentru piațete, sisteme de eficientizare a consumului.
Iar asta nu ne asigură doar faptul că, la final, obținem rezultate de durată. Ci o astfel de abordare oferă oportunitatea să intri în contact cu oamenii pe care proiectul îi va impacta, să te consulți cu ei, să întorci pe toate părțile beneficiile și dezavantajele.
Și cel mai important – ne acordă prezența pe scena europeană pentru tot ce înseamnă managementul de orașe.

MIHAI GHINESCU

Când vine vorba de clădiri vechi, cel mai mare rău care se poate face e să arzi etape: tragi două reparații, o decorativă să acopere bine și să treci mai departe.
De aceea s-au alocat sume record de investiții în clădirile publice din Sectorul 2. Sigur, costul pe metru pătrat când renovăm o școală poate părea mare. Sigur, perioada mai lungă, în care șantierul încurcă activitatea, e un factor de care suntem nevoiți să ținem cont. Dar, una peste alta, cred că atunci când se intervine la o clădire de 40-60-100 de ani, lucrările trebuie să fie făcute temeinic. Acea clădire trebuie să mai reziste în picioare încă 100 de ani.
Dar nu numai clădirile publice au probleme. În orașul în care plăcuţele ruginite cu ”atenţie, cade tencuiala” sunt o banalitate, e nevoie să intervenim și în zona privată.
Am demarat un program amplu de restaurare a monumentelor istorice. Creat special să stimuleze proprietarii să-și dea interesul pentru clădirile în care locuiesc. Așa vom putea avansa rapid, dar în același timp avem siguranța lucrului bine făcut.

ANDREEA TEODOR

Sectorul e în sine o formă administrativă, care nu are mare relevanță pentru mulți oameni. Unde începe și se termină pare o discuție pentru urbaniști, nu pentru bucureșteni.
Însă există pentru noi un sentiment de apartenență care e foarte important, mai ales în Sectorul 2 – și anume cartierul. Pantelimonul e cunoscut în toată țara. ”După blocurile gri” a intrat în cultura populară românească, nu doar cea bucureșteană. De Obor știe toată lumea. Cartiere precum Icoanei, Armenească, Foișorul de Foc și-au păstrat aerul de altădată.
Fiecare colț din Sectorul 2 are povestea lui. E o poveste scrisă de oamenii care au trăit și trăiesc acolo. Pentru că aici, mai mult decât în altă parte, comunitatea e activă. Aici au apărut prima oară în România grupurile civice de cartier. Aici s-au adunat negustorii și și-au construit propriul cartier. Aici se țin evenimente de cartier, precum cele de pe Mătăsari sau Italiană.
Avem o comunitate vibrantă în Sectorul 2, iar asta modelează orașul în bine atunci când și administrația asigură mijloacele prin care acești oameni pot face mai mult în cartierele lor.

GABRIEL VLADU

Pentru mulți mai tot Bucureștiul a intrat complet „în peisaj”, încât nu-i mai remarcă potențialul turistic. Sectorul 2 nu e un sector oarecare în acest oraș, ci unul bogat în istorie. Aici sunt cartiere întregi, martore a evoluției și dezvoltării Bucureștiului. Până acum au fost neglijate, însă în acest mandat au fost demarate proiecte de regenerare urbană, ce vor dezvolta două zone cheie,cu potențial de a deveni atracții turistice– zona Moșilor Vechi și zona Obor. În paralel, se pune la punct și un regulament pentru sprijinirea proprietarilor de monumente istorice. Îmbinarea dintre conservarea patrimoniul și revitalizarea spațiului public este formula de creștere a potențialului turistic al sectorului. Deloc de neglijat nu este nici resursa naturală din Sectorul 2- Salba de Lacuri, transformată în groapă de gunoi de zeci de ani. Odată amenajată, devine automat un punct de atracție turistică și o sursă suplimentară de dezvoltare. Sectorul 2 are cele mai multe biserici și mânăstiri din București. Parte din identitatea noastră culturală și spirituală, multe dintre acestea fiind încadrate la categoria monumente de patrimoniu – Mănăstirea Plumbuita, Mărcuța, Schitul Darvari, Biserica Armenească și multe altele. Merită incluse într-un circuit de turism ecumenic. Avem potențial enorm și multe proiecte demarate deja. Mai sunt multe de făcut la capitolul conturarea unor strategii pe termen lung pentru promovarea și creșterea turismului în sectorul nostru.

CONSTANTIN STANCU

Sectorul 2 e un motor economic pentru România. Aici avem de la birourile de sticlă din Pipera, până la vagoanele de zarzavaturi din Obor. Spiritul antreprenorial în comunitatea noastră e o moștenire istorică. De la negustorii care au construit Bucureștiul până la florarii care și-au făcut din Sectorul 2 o casă. Toți contribuie la bunăstarea generală și la efervescența de care ne bucurăm.
Însă asta vine la pachet și cu o gamă variată de provocări pentru administrația locală. De la simplificarea birocrației pentru a lăsa cât mai liberă inovația mediului antreprenorial, până la necesitatea de control pentru ca unii să nu sară calul.
Suntem într-un permanent dialog cu mediul de afaceri. De la cei mici până la cei foarte mari. Și împreună am reușit să scăpăm de documente absurde cerute pentru diverse avize, să nu ne mai încărcăm cu aceleași hârtii an de an. Însă evoluția relației trebuie să fie permanentă. Nu se termină niciodată.
Cel mai important e să dezvoltăm mecanisme flexibile – ca administrația să evolueze odată cu mediul de afaceri.

VINO ALĂTURI DE NOI.

MAI SUNT MULTE DE FĂCUT.

Play Video
Play Video