PROGRAM
ELECTORAL

FĂRĂ
SCURTĂTURI.

Ajungem departe

DE UNDE AM PLECAT

Am candidat acum aproape 4 ani spunând că e timpul schimbării. Schimbare pe care o vedem astăzi peste tot în jurul nostru, de la trotuarele refăcute şi libere pe care putem merge civilizat pe jos până la şcoala complet renovată şi parcurile readuse la viaţă în care ne relaxăm împreună cu familia.

Străzile sunt mai curate, bulevardele sunt spălate periodic, colectăm deşeurile separat şi le tratăm ca să ajungă mai puţine la groapa de gunoi.

Peste 15.000 de apartamente au fost reabilitate în ultimii 3 ani – am venit în întâmpinarea uneia dintre cele mai dificile probleme ale Capitalei cu soluţii concrete, nu vorbe goale.

Cartiere întregi au fost sistematizate, cu străzi şi trotuare noi, treceri de pietoni supraînălţate şi suprailuminate, pe care să circulăm în siguranţă.

Avem astăzi cele mai bune condiţii de educaţie din România – şi nu o spunem noi, ci instituţii independente serioase şi mărturiile părinţilor care îşi duc copiii la grădiniţe şi şcoli din Sectorul 2.

Am vorbit cu oamenii din cartiere înainte de orice investiţie în zonă – pentru că nu întotdeauna schimbările sunt pe placul tuturor. Dar acele lucruri care ne îmbunătăţesc calitatea vieţii pentru generaţiile următoare durează. Asta înseamnă să facem administraţie pentru oameni şi pentru nevoile comunităţii.

Avem 1.152 de proiecte executate.

Unde vrem să ajungem

E vremea să fim şi mai ambiţioşi şi să punem bazele acelui oraş modern şi civilizat pe care ni-l dorim cu toţii. Să ne facă plăcere să ne plimbăm la pas, să privim cerul liber şi clădirile frumoase, nu plăcuţele ruginite cu atenţie, cade tencuiala. Să respirăm aer curat în parcuri, să ne plimbăm de-a lungul malurilor de lac, să mergem cu bicicletele fără teamă pe trasee dedicate. Să ne ducem copiii la cele mai bune creşe, grădiniţe şi şcoli din ţară. Să repunem Bucureştiul acolo unde îi e locul – centrul vibrant din Balcani. Să fim mândri de el şi să ne pese mai mult.

Radu Mihaiu, Primarul Sectorului 2

VIZIUNEA

Fără scurtături – facem lucrurile temeinic, transparent, aşezat. Nu cu “lasă că merge şi aşa”. Fără compromisuri, fără cumetrii, fără să ardem etapele de dragul tăierilor de panglici. Transformarea în bine a unei comunităţi trebuie să conteze cu adevărat pentru cei care trăiesc în sector. Şi să dureze dincolo de limitele unui mandat de politician.

De aceea, întâi am ascultat, am documentat, am cercetat, am analizat tot ce ne-au comunicat oamenii, mediul de afaceri, societatea civilă, partenerii din universităţi, consultanţii şi partenerii internaţionali. Apoi am pornit să construim viziunea de dezvoltare ambiţioasă pe următorii 10 ani, care are în spate date, resurse, expertiză la cele mai înalte standarde. Şi care răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor comunităţii noastre.

Vrem să ajungem acel Sector în care să ne placă să trăim şi să ne creştem copiii. Să fim esenţa celei mai moderne capitale din Balcani, oraşul – magnet în care ne (re)descoperim istoria, cultura, gastronomia. Cu o educaţie de top, pentru că doar aşa putem creşte oraşul împreună cu generaţiile viitoare.

PLANUL

Ce propunem pentru sectorul 2 în următorii 10 ani se bazează pe 3 mari direcții strategice și 6 proiecte prioritare, asta pe lângă gospodărirea de zi cu zi care face parte din “fişa postului”. Pentru că toate aceste lucruri se fac, nu se trâmbiţează. Dar să le luăm pe rând.

Proiectele: Ne-am împlinit cu responsabilitate angajamentele asumate în primul mandat. Acestea şi alte informaţii la zi despre administrarea treburilor curente de Primărie, le regăsiţi pe larg în bilanţul meu – la secțiunea „Ce am făcut”

Acest program înseamnă privirea spre viitor.

Proiectele – fanion demonstrează că viziunea pe care am propus-o pentru Sectorul nostru este clară, cu etape şi rezultate concrete, cu surse de finanţare identificate şi termene asumate. La multe dintre ele lucrăm deja, sunt şantiere mari care au început încă de acum 3 ani şi încep să iasă la lumină.

În categoria Alte proiecte sunt cuprinse exemple de investiţii relevante care contribuie la realizarea obiectivelor strategice mari, dar cu orizont de finalizare mai rapid decât proiectele fanion.

Împreună dau direcţia. Fără scurtături. Fără hei-rupuri. Fără improvizaţii.

SECTORUL 2

esenţa celei mai moderne Capitale din Balcani.

Avem un potenţial uriaş, mai mult decât în alte părţi din Bucureşti, de a deveni o destinaţie – fanion în această parte a Europei. Cu micro-comunităţi vibrante care se dezvoltă în cartiere, clădiri iconice, patrimoniu industrial unic, cea mai bogată salbă de lacuri urbane din ţară, cea mai mare piaţă agro-alimentară din Sud-Estul Europei. Toate ingredientele pentru a ne transforma în acel oraş în care să vrei să trăieşti împreună cu familia, dar şi să îl recomanzi cu mândrie mai departe pentru a fi vizitat.

Sunt multe repere la noi în Sector care merită să apară în topul primelor 10 lucruri pe care să nu le ratezi atunci când ajungi în Bucureşti. Şi vom fi acolo, în orice recomandare a Booking, TripAdvisor sau alte platforme pe care oamenii din toată lumea le folosesc înainte de a decide să vină în Capitala noastră pentru a vizita şi acele obiective care fac Sectorul 2 de neratat.

Oraşul modern nu are bariere sau graniţe de sector, el creşte organic şi echilibrat pentru toţi cetăţenii săi. Şi vom arăta că suntem motorul acestei transformări în Capitală.

Cum facem din Sectorul 2 esenţa celei mai moderne Capitale din Balcani?

Noul Centru Vechi

Avem nevoie de un spaţiu urban central ca alternativă de zi pentru petrecerea timpului liber, ne lipseşte astăzi în oraş o zonă în care să fie concentrate experienţele de socializare, de relaxare şi de explorare. Noul Centru Vechi este exact răspunsul: un proiect major de regenerare urbană în zona Sfântul Ştefan – Mântuleasa – Negustori. Proiectul este dezvoltat în colaborare cu Banca Mondială şi are ca obiectiv principal revitalizarea zonei istorice într-un spaţiu care să încurajeze bucureştenii şi turiştii să descopere oraşul şi istoria sa. Un spaţiu de referinţă unde să existe laolaltă muzee, galerii de artă, festivalui de stradă, restaurante, cafenele, afaceri locale – locul pe care îl cauţi prima dată după o săptămână plină de muncă sau când eşti turist şi ajungi de la aeroport în oraş. Centrul nu este neapărat o zonă strict delimitată geografic, este nodul în care se întâlnesc toate acele clădirile frumoase, spaţiile deschise şi, mai presus de toate, oamenii.

Stadiu: în execuţie
  • Trotuarele la nivel cu carosabilul și pavajul nou au fost adoptate pentru a pune în valoare patrimoniul construit din zonă. Spaţii comune pietonale şi de tranzit, care să invite la plimbare;
  • reamenajarea străzilor, pieţelor şi piaţetelor:
  • în execuţie: Str. Plantelor, Str. Negustori, Str. Popa Soare, Str. Ştefan Mihăileanu
  • în licitaţie pentru proiect tehnic şi execuţie: Piaţa Mântuleasa
  • în autorizare: Str. Alexandru Romano, Str. Constantin Kiriţescu
  • în faza de DALI: Str. Dimineţii, Str. Sfinţilor, Str. Sfântul Ştefan, Str. Mântuleasa, Str. Părintele Stăniloae, Str. Dimitrie Bolintineanu, Str. Caimatei, Str. Lacul Govora, Str. Lunei, Str. Paleologu
  • solicitare preluare administrare de la Administraţia Străzilor Bucureşti: Piaţa Sfântul Ştefan, str. Radu Cristian, Str. Armenească.

Termen de execuţie: 2021 – 2025;
Surse de finanţare: buget local, fonduri europene, programe naţionale

Noul Obor

Obor, cea mai cunoscută piaţă din România, va fi nu doar cea mai mare piaţă din Sud Estul Europei, ci şi cea mai vizitată. Proiectul vizează reinventarea întregii zone adiacente pieţei şi transformarea ei într-un punct de referinţă internaţional pentru Bucureşti – nu doar un loc unde mergi să faci cumpărături, ci unde petreci timp de calitate, ai parte de experienţe culinare tradiţionale, te reconectezi cu oamenii. La baza acestui proiect stă un studiu de regenerare urbană realizat tot împreună cu Banca Mondială.

Stadiu: în execuţie
  • investiţie amplă care vizează tot cartierul din jurul pieţei – arealul cuprins între Şos. Colentina – Ziduri Moşi – Bdul Ferdinand – Mihai Bravu;
  • Piesele centrale vor fi Str. Chiristigii (în lucru) şi Aleea cu Ceas (botezată aşa de către locuitori).  Ambele vor fi amenajate cu trotuarele la nivel cu carosabilul, doar din pavaj, cu mai multe spații verzi și locuri de relaxare umbrite natural. În restul cartierului se intervine pentru a organiza spațiul astfel încât să permită mai multe locuri de parcare care să compenseze reducerea parcărilor de pe Chiristigii și  Aleea cu Ceas;
  • Crearea de capacităţi de parcaj noi pe locuri publice în zonă: parcare publică incinta Primăriei Sectorului 2 (95 locuri), parcare str. Popa Lazăr (67 locuri), parcare str. Heliade Rădulescu (58 locuri), parcare Parc Păsărari (95 locuri), parcare Aleea cu Ceas (73 locuri), parcare str. Chiristigii (166 locuri). 
  • reparaţii capitale şi reamenajarea pasajelor pietonale de la Obor, în stil modern;
  • Piaţa Obor (administrare privată) lucrează la un proiect de amenajare a platformei, cu zonă de food-court similară cu cele întâlnite în toate pieţele mari, obiective turistice din Europa. 
  • Magazinul Obor (administrare privată) se reconfigurează şi îşi modernizează faţada

Termen de execuţie (pentru investiţiile publice): 2021 – 2025;
Surse de finanţare: buget local, fonduri europene, programe naţionale

Alte proiecte:

  • Programul de finanţare a refacerii faţadelor clădirilor monument – istoric: Sectorul 2 va co-finanţa lucrările de refacere a clădirilor monument din sector în baza unui Regulament aprobat de Consiliul Local. 
    Termen de execuţie: 2024 (programul va fi multi-anual) 
  • Teatrul de vară Mihai Eminescu: refacerea completă a Teatrului de Vară 
    Termen de execuţie: 2026 
  • Parc tematic Tei: concesionarea zonelor de agrement pentru un parc de distracţii autentic 
    Termen de execuţie: 2026
  • Evenimente culturale majore anuale: festivaluri centrate pe cele 7 arte, dar și unele ceva mai îndrăznețe de artă urbană, grafitii, instalații inedite de lumini sau arta culinară ce celebrează multiculturalismul etnic din Sectorul 2

SECTORUL 2

vârful educaţiei din România.

În acest mandat am fost catalogaţi drept Sectorul cu cele mai bune condiţii de învăţământ din ţară. Asta ne onorează şi ne obligă în continuare la mai mult – pentru că vrem să păstrăm aceste standarde. Vom continua să investim masiv în extinderea infrastructurii de educaţie, în special educaţia timpurie – grădiniţe şi creşe, care este critică pentru dezvoltarea copiilor şi pentru viaţa activă a părinţilor. Toate unităţile de învăţământ modernizate sau nou construite sunt accesibilizate.

Avem ambiţia de a nu mai avea niciun cartier din Sectorul 2 fără şcoală, inclusiv în zonele unde a crescut densitatea rezidenţială – şi facem asta implicând cu responsabilitate şi mediul privat acolo unde apar cartiere noi.

Investim în servicii complementare care cresc participarea şi performanţele şcolare ale copiilor: programul şcoală după şcoală, şcoli şi grădiniţe de vară, facilităţi pentru practicarea sporturilor de toate felurile.
Stimulăm prin finanţare dezvoltarea învăţământului dual (profesional) adaptat cerinţelor pieţei şi meseriilor de viitor.
Suntem parteneri strategici cu universităţile, în special în domeniul ingineriei, construcţiilor, arhitectură, artelor vizuale. Sectorul 2 va deveni un punct de referinţă pe harta educaţiei universitare din regiune prin investiţii comune în aceste domenii făcute împreună cu instituţiile de învăţământ superior.

Consolidăm poziţia de lider în calitatea condiţiilor de învăţământ, continuăm să extindem reţeaua şcolară şi de educaţie timpurie

Am fost şi vom rămâne primii la condiţiile de educaţie din şcoli. După refacerea unui nr. de 44 şcoli şi grădiniţe şi construcţia de la 0 a unei creşe mari de 110 locuri, astăzi suntem în curs de dotare a şcolilor cu echipamente IT, mobilier pentru clase, laboratoare, săli de sport, muzica, cabinete psihoterapeutice, printr-un proiect cu o valoare de 57,5 milioane de lei finanţat prin PNRR.

Planul ambiţios pentru următorii 4 ani este să extindem semnificativ infrastructura de educaţie timpurie şi şcolară cu încă 400 locuri în creşe (practic se dublează capacitatea), 700 locuri în grădiniţe şi 2.000 locuri în şcoli. Toate la cele mai înalte standarde.

Investiţiile în infrastructură au fost dublate de măsuri complementare pentru activităţi extraşcolare, care vin în sprijinul copiilor, dar şi al părinţilor activi: programul şcoală după şcoală, care include şi o masă caldă zilnică pentru copii şi care a crescut de la 800 de beneficiari în 2021 la peste 3.700 de copii astăzi şcoala şi grădiniţa de vară, voucherele sportive.

Stadiu: în execuţie
  • finalizarea modernizării a alte 47 de corpuri de clădiri de şcoală, 32 cu termen de finalizare 2024, 15 în 2025;
  • finalizarea şi deschiderea creşei de la Ion Vlad, capacitate 110 locuri; 
  • construcţia a 5 grădiniţe noi – 7 grupe la Şcoala nr. 62, 8 grupe la Şcoala nr. 32, 8 grupe în grădiniţa Pescăruşului nr. 124, 4 grupe grădiniţa Periş nr. 271 – total 640 locuri și transformarea unui fost atelier într-o grădiniță de 100 de locuri ce ține de Școala nr. 25
  • construcţia unei grădiniţe nZeb la Ion Vlad;
  • extinderea şcolii Maria Rosetti cu un nou corp de clădire cu o capacitate de 250 locuri;

Termen de execuţie: 2024 – 2028 (proiectele de infrastructură); programele pentru activităţi extraşcolare sunt multi-anuale
Surse de finanţare: buget local, fonduri europene (PNRR)

Moara lui Assan

Campus educaţional pentru arte vizuale, cinematografie şi artă digitală. O clădire iconică unică de patrimoniu industrial – prima moară cu aburi din România (1853) – este astăzi monument istoric naţional aflat în proprietate privată şi în stare avansată de degradare. Ansamblul este de mare interes pentru arhitecţi şi urbanişti datorită valorii inestimabile de patrimoniu. Un asemenea monument istoric trebuie pus în valoare, dar cu respectarea specificului zonei, care nu suportă trafic auto intens. După multe discuţii, am ajuns la concluzia că funcţiunea care îmbină cel mai bine istoria cu viitorul, industria secolului XIX cu cea a secolului XXI este aceea de campus educaţional pentru artele vizuale (cinematografie, teatru, multimedia) şi digitale (animaţie, computer grafică, game design, UI/UX) şi alte specializări pe care le vom identifica împreună cu specialiştii. Proiectul, chiar dacă este în prima fază de dezvoltare, a stârnit deja entuziasm în toate mediile, pentru că poate deveni un punct de referinţă pe harta educaţională de profil din întreaga regiune.

Stadiu: în dezvoltare
  • Am solicitat acordul Consiliului General pentru a organiza concursul internaţional de soluții ce va sta la baza exproprierii terenului;  
  • Stabilim, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, tema concursului internaţional de soluţii, care va fi organizat de OAR, iar câştigătorul va fi desemnat de un juriu internaţional;
  • Elaborarea studiului de fezabilitate ce va sta la baza exproprierii, care trebuie să fie aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti de două treimi din consilierii generali; 
  • Organizarea licitaţiei pentru proiectare şi execuţie.

Termen de execuţie: 2024 – 2029
Surse de finanţare: buget local, parteneriat public – privat

Alte proiecte:

Continuăm să investim în modernizarea infrastructurii școlare. Printre proiectele importante pe care le avem deja în pregătire se numără:

 

  • Consolidare, reabilitare şi modernizare Colegiul Naţional Şcoala Centrală
    Termen de execuţie: 2026
  • Consolidare, reabilitare şi modernizare Colegiul Naţional Spiru Haret 
    Termen de execuţie: 2026
  • Consolidare, reabilitare şi modernizare Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu 
    Termen de execuţie: 2026
  • Consolidare, reabilitare şi modernizare Colegiul Naţional Mihai Viteazul 
    Termen de execuţie: 2026
  • Consolidare, reabilitare şi modernizare Colegiul Economic A.D. Xenopol 
    Termen de execuţie: 2026
  • Construire centru educațional și complex sportiv școlar la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida
  • Construcţia a 7 săli de sport noi 
    Termen de execuţie: 2024- 2027

SECTORUL 2

o comunitate în care contează viaţa sănătoasă

Aceasta a fost raţiunea pentru care acum 2 ani am luptat pentru a fi parte din Misiunea 100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic până în 2030. Pentru că vrem un sector în care să respirăm aer mai curat, să facem mişcare în aer liber, să avem mai mult spaţiu verde, să folosim surse nepoluante de energie. Luăm măsuri concrete pentru stimularea dezvoltării urbane echilibrate, cu crearea de spaţii verzi, mobilitate urbană alternativă, reconversie ecologică a fostelor platforme industriale, investiţii în eficienţa energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale. Toate acestea sunt importante dacă vrem ca generaţia viitoare să aibă un mediu de viaţă mai sănătos.

Vom direcţiona cu prioritate investiţii către proiecte care urmăresc aceste obiective. Comisia Europeană ne recunoaşte aceste eforturi, suntem parte din clubul oraşelor europene care fac pionierat în acest domeniu. Vom arăta pas cu pas cum aceste măsuri contribuie la o mai bună sănătate a oamenilor.

Coridorul Verde Colentina

Cea mai mare şi mai valoroasă resursă de infrastructură verde – albastră urbană din Bucureşti se află în Sectorul 2 şi este parte integrantă din centura verde a Capitalei – lacurile Colentina, Tei, Plumbuita şi Fundeni. O suprafaţă de peste 100 hectare lacuri şi 27 km de maluri de lac au zăcut zeci de ani îngropate în gunoaie (inclusiv molozul de după cutremurul din 1977) transformând lacurile într-o bombă ecologică. Sau, după caz, preapotenţaţii şi-au extins curţile şi piscinele până în buza lacului, indiferent că aveau sau nu voie să facă asta – nu i-a verificat nimeni. Proiectul de amenajare a malurilor salbei de lacuri este, mai mult decât oricare altă investiţie, piatra de încercare a dezvoltării sectorului nostru, pentru că implică un amestec de competenţe între autorităţi locale şi naţionale, exproprieri, demolări, consolidări etc. pentru a ajunge la un contur care să permită accesul neîngrădit pe maluri. Dar merită tot acest efort început deja de 3 ani pentru ca într-un final să avem o promenadă verde de-a lungul malurilor lacurilor, pentru plimbări, drumeţii, pescuit sau petrecut timp în natură.

Stadiu: în execuție
  • parteneriat încheiat cu Apele Române pentru a avea dreptul legal de a interveni pentru igienizarea lacurilor; 
  • extragerea a 70.000 de tone de gunoi din lacurile Plumbuita şi Fundeni, continuă curăţarea întregului curs al râului Colentina, inclusiv cu echipamente de dragare pentru a curăţa fundul lacurilor, crescând astfel calitatea apei şi beneficiile împotriva poluării; 
  • realizarea documentaţiilor pentru întabularea terenurilor necadastrate în zona de protecţie a salbei;
  • verificări extinse asupra construcţiilor de pe malurile de lac, 40 de extinderi fiind desfiinţate; 
  • amenajarea parcurilor de-a lungul salbei: Sfântul Pantelimon, Rodica, Fabrica de Gheaţă;
  • amenajarea (în curs) a parcului Plumbuita şi a Insulei Plumbuita, inclusiv prin cumpărarea a 4 hectare de teren unde ar fi urmat să fie ridicate construcţii. 
  • expropriere pentru amenajarea Parcului Valea Saulei (peste 20 ha);
  • solicitarea în administrare a parcului Verdi şi paşii pentru reîntregirea parcului (în prezent încă mai există terenuri proprietate privată în parc). 
  • Coridorul Verde leagă toate aceste investiţii făcute de-a lungul salbei de lacuri şi va fi complet după ce malurile lacurilor vor fi complet accesibile public şi amenajate; 
  • organizarea concursului internaţional de soluţii pentru amenajarea salbei de lacuri şi desemnarea câştigătorului de un juriu internaţional.

Termen de execuţie: 2021 – 2030
Surse de finanţare: buget local, fonduri europene

VELO 2

Pentru un aer mai curat şi un oraş mai prietenos cu oamenii, reţeaua velo este de primă importanță pentru a oferi variante alternative de transport. Facem cel mai lung traseu urban de piste de biciclete din Bucureşti, din care 36 kilometri finanţaţi prin PNRR. Este un proiect major care va transforma mobilitatea urbană din Sectorul 2, pentru că este gândit pentru a oferi soluţie de transport alternativ, pe ruta origine – destinaţie, nu doar folosirea bicicletei în scop recreaţional. În paralel contribuim activ la realizarea Masterplanului Velo al Bucureştiului, care va cuprinde şi alte trasee în Sector.

Proiectul finanţat din PNRR prevede 13 tronsoane de traseu velo
  • Traseul 1 – Piața Rosetti – Bulevardul Carol I – Bulevardul Pache Protopopescu – Piața Iancului;
  • Traseul 2 – Piața Rosetti – Str. Vasile Lascăr – Str. Ion Luca Caragiale – Str. Jean Louis Calderon -Str. Dumbrava Roșie – Piața Spaniei – Str. Margareta Sterian – Str. Leonida – Str. Domnita Ruxandra – Str. Ghiocei – Parcul Circului;
  • Traseul 3 – Vl – Lacul Tei; V2 – Ghica Tei;
  • Traseul 4 – Parcul Circului – Str. Intrarea Vagonului – Str. Sf. Niceta – Str. Pârgarilor – Str. Grigore Ionescu – Str. Mașina de Pâine – Str. Oteșani – Str. Dorin Pavel;
  • Traseul 5 – Piața Obor – Aleea Câmpul Moșilor – Parc Păsărari – Șos. Electronicii – Str. Baicului – Șos. Pantelimon – Str. Sublocotenent Gheorghe Stănescu – Șos. Iancului – Str. Maior Laurențiu Claudian – Str. Vatra Luminoasă – Str. Dumitru Theodor Neculuță – Parcul Național;
  • Traseul 6 – Șos. Pantelimon – Str. Ritmului – Bulevardul Ferdinand – Str. Mătăsari – Str. Agricultori – Piața Muncii – 2, 86 km (dublu sens);
  • Traseul 7 – Metrou Ștefan Cel Mare – Str. Aurel Vlaicu – Bulevardul Dacia – Str. Traian – Foișorul de Foc – Bulevardul Ferdinand – Parcul Izvorul Rece – Str. Sfântul Ștefan – Piața Sfântul Ștefan – Str. Ștefan Mihăileanu – Foișorul de Foc cu variantă pe str. Maria Rosetti;
  • Traseul 8 – Metrou Ștefan Cel Mare – Bulevardul Barbu Văcărescu – Garibaldi – Metrou Pipera;
  • Traseul 9 – Calea Moșilor – Șos. Colentina – Șos. Andronache – Str. Maliuc – Str. Căpitan Juverdeanu – Parc Ion Creangă – Str. Nicolae Banu;
  • Traseul 10 – Bulevardul Basarabia – Șos. Vergului;
  • Traseul 11 – Bulevardul Chișinău;
  • Traseul 12 – Șos. Pantelimon;
  • Traseul 13 – Șos. Ștefan cel Mare – Mihai Bravu.
  • primul tronson care urmează a fi amenajat: Mihai Bravu – Ştefan cel Mare. Lucrările vor implica resistematizarea bulevardului, astfel încât să se păstreze şi capacităţile de parcare, dar să avem şi primele trasee de biciclete ca mobilitate alternativă reală. 
  • 3 parcări securizate de biciclete de tip nod (Obor) şi rezidenţial (intersecţia Şos. Colentina cu Str. Doamna Ghica şi intersecţia Bd. Chişinău cu Şos. Pantelimon) amenajate, urmează încă 4 în 2024;

Termen de execuţie: 2023 – 2026
Buget: 53 milioane de lei
Sursa de finanţare: PNRR

Alte proiecte:

  • Parcul Naţional 
    Termen de execuţie: 2024 – 2025
  • Tronson tramvai Delfinului – Pipera 
    Termen de execuţie: 2028 
  • Programul de reabilitare energetică eficientă a blocurilor de locuinţe, inclusiv lifturi şi sisteme de panouri solare 
    Termen de execuţie: 2024 – 2028 (program multianual) 
 

Au fost atrase primele proiecte europene de cercetare și inovare, alături de parteneri internaționali de prestigiu.

  • DivAirCity: intervenții urbane bazate pe natură prin care calitatea aerului si condițiile ambientale se îmbunătățesc pentru utilizatorii zonei- proiect localizat în zona intersecției Toamnei cu Viitorului
    Termen de execuție: 2025
    Buget: 50 milioane lei, programul Horizon 2020
  • Reegreneration: soluții pentru creșterea calității spațiului public (inclusiv spaţiul verde) în cartiere – proiect localizat în zona Delfinului 
    Termen de execuţie: 2024 – 2028
    Buget: 3,5 milioane lei, programul Horizon Europe 
  • UrbanWise: regenerare urbană şi creşterea capacităţii administrative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – proiect localizat în zona Tei
    Termen de execuţie: 2027
    Buget: 3 milioane lei, programul NetZeroCities Pilot Cities Programme
  • WeGenerate: regenerare urbană, crearea de spații de socializare pentru comunitate și prima comunitate eficientă energetic în zona Lacul Tei, campus UTCB şi şcoala 31
    Termen de execuţie: 2027
    Buget: 35 milioane de lei, programul Horizon Europe

BUGETUL

Fără scurtături când vine vorba de buget înseamnă o filosofie în care construieşti sănătos un buget. În care creşti constant sumele pentru investiţii, diversifici sursele de finanţare, tai robinetul cheltuielilor de funcţionare inutile şi profesionalizezi achiziţiile publice. Şi exact asta am făcut.

  • Nu există domeniu major de investiţie în care să nu fi accesat şi fonduri nerambursabile: şcoli, grădiniţe şi creşe, reabilitări de blocuri, străzi, infrastructură de salubrizare, parcuri şi spaţii verzi din cartiere, piste de biciclete, construcţia de locuinţe sociale şi servicii sociale pentru categorii vulnerabile.

     

  • Multe dintre proiectele care sunt acum în lucru sunt gândite să respecte cerințele din viitoarele apeluri de finanţare – planificăm şi previzionăm oportunităţi viitoare de finanţare, nu doar scriem proiecte. Ştim ce urmează şi ne pregătim din timp cu portofoliul de proiecte pentru noile investiţii inclusiv pe liniile de finanţare care nu sunt încă lansate; 
  • cu universităţile am dezvoltat un parteneriat continuu – implementăm proiecte şi dezvoltăm politici locale cu UTCB, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, recent şi cu UNATC. Experţi din mediul academic sunt implicaţi inclusiv la nivelul comisiei tehnico-economice, unde se evaluează fiecare proiect de investiţii. Am elaborat împreună ghiduri pentru amenajarea domeniului public, regulamente pentru design urban, evaluări ale siguranţei clădirilor, concursuri internaţionale de soluţii. 

 

  • cu organizaţiile neguvernamentale avem deja o tradiţie în colaborare, prin intermediul programelor de finanţare dedicate prevăzute de Legea 350/2005 şi OG 51/1998 pentru proiecte culturale (instrument de finanţare lansat în acest mandat), prin care am finanţat în 3 ani 84 proiecte în valoare de peste 8 milioane de lei, proiecte cu un adevărat impact în comunitate;

 

  • cu mediul privat: avem astăzi companii mari implicate în proiectele de cercetare europene şi care inovează la noi în Sector soluţii de producere de energie regenerabilă folosind infrastructura publică pentru a le implementa şi în alte ţări. A crescut semnificativ nivelul de competiţie în licitaţiile publice organizate, ca urmare a transparenţei şi a consultărilor periodice de piaţă organizate anterior lansării licitaţiilor pe domeniile – cheie. 

  • cu mediul bancar. Suntem singura administraţie care are în prezent colaborări instituţionale – fie sub formă de proiecte livrate, de parteneriate în dezvoltare sau de contracte de împrumut cu dobânzi performante, cu unele dintre cele mai mari instituţii financiare internaţionale: Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Portofoliul de investiţii dezvoltat include reabilitări energetice a imobilelor de locuit, dezvoltarea de infrastructură stradală, proiecte de regenerare urbană şi reconversie a patrimoniului.

ECHIPA

Fără scurtături în calea spre succes. Pentru că singur mergi repede, dar împreună ajungi departe.

Play Video
Play Video